Schitul Patrunsa

Schitul Patrunsa este un locas monahal ortodox de o frumusete aparte. Poate si pentru faptul ca la acesta nu se poate ajunge cu masina, fiind asezat in Parcul National Buila-Vanturarita, locul ofera o liniste atat de benefica dezvoltarii unei vieti launtrice deosebite.
Schitul, cu obste de calugari, se afla asezat la o distanta de numai 7 kilometri de comuna Barbatesti, in judetul Valcea. De pe drumul national DN 67, care leaga intre ele localitatile Ramnicu Valcea si Targu Jiu, pe la kilometrul 30, se face dreapta, la Barzesti, pe drumul judetean DJ 646E, cale de vreo 8 kilometri. Mai apoi, o carare de 4 kilometri urca lin spre schitul retras.

Ansamblu monahal de la baza muntelui a fost construit in anul 1740, de catre Episcopul Clement al Ramnicului, in amintirea faptului ca aici a fost nascut de mama lui. Pe numele ei Paraschiva Modoran, originara din localitatea Pietrarii de Jos, mama episcopului a trecut muntele, de frica otomanilor, si s-a salasluit la poalele Muntelui Buila, loc numai astazi „Patrunsa”.

Schitul / Manastirea Patrunsa a fost distrusa in urma caderii unei stanci, aceasta fiind refacuta in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, de catre postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru si postelnicul Ion Barbatescu, probabil vrednici urmasi ai episcopului Climent.

In anul 1895, schitul de la Patrunsa a fost iarasi parasit si lasat fara slujitori. Obstea monahala a renascut pe aceste locuri abia intre anii 1934-1935, biserica schitului fiind resfintita in ziua de 23 august 1936, prin truda ieromonahului Veniamin Grigorescu.
Actuala biserica dateaza din secolul al XIX-lea, iar pictura este lucrata in stil Brancovenesc, cu influente populare. Biserica are doua hramuri, si anume: Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfantul Ioan Teologul si Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Hramul principal se datoreaza dorintei ctitorului, a carui mama purta numele Cuvioasei Parascheva.
Biserica de la Schitul Patrunsa a suferit modificari in anii 1963 si 1977, cand a fost construita casa staretului Veniamin Grigorescu (1935-1975) si Paul Niculescu (1975-1990). In aceasta perioada, pridvorul bisericii a fost inchis, iar biserica a fost acoperita cu tabla. Astazi, manastirea dezvolta o viata monahala deosebit de vie, biserica acesteia fiind declarata monument istoric.

La schit pot innopta doar barbatii, care primesc masa si cazare in schimbul respectarii regulilor interioare ale lacasului de cult, anume participarea la toate slujbele si abtinerea de la consumul de carne. Cazare: 2 camere, cu cate 3 paturi; o camera la mansarda, cu 10 paturi.