Manastirea Arnota

Manastirea Arnota este o manastire ortodoxa cu obste de maici, situata in comuna Costesti, judetul Valcea. Manastirea cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" este una dintre manastirile mari ale Romaniei. Ea este situata intr-un colt pitoresc de pe inaltimile Carpatilor.

Manastirea Arnota, considerata unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice si de arta religioasa din tara, este situata la 56 de kilometri de orasul Ramnicu Valcea, pe teritoriul comunei Costesti.

La Arnota se ajunge dinspre Manastirea Bistrita, pe un drum de piatra, dupa o distanta de 6 kilometri; mai exista si o poteca mai directa la numai 3 kilometri, dar foarte greu accesibila pe ploaie sau pe zapada. 

Strajuind masivul Arnota, din peisajul pitoresc al Muntilor Capatanii, la altitudinea de 840 de metri, asemeni unui cuib de vulturi, Manastirea Arnota pastreaza intre zidurile sale mormantul lui Matei Basarab Voda, evocand trasaturile parca intiparite in piatra ale acestui energic ctitor.

Prin arhitectura, pictura si sculptura sa, Manastirea Arnota poate fi considerata un important monument istoric si de arta religioasa din tara, fapt pentru care, oricine ajunge prin partea locului, vizitand Manastirea Hurez sau Manastirea Bistrita, este indemnat sa se incumete sa urce muntele, pentru a cunoaste si aceasta bijuterie a Ortodoxiei romanesti.

Manastirea Arnota - scurt istoric

Traditia pastrata pana astazi spune ca dupa o lupta grea cu turcii, pe care nu a putut-o castiga, fiind urmarit de acestia, Matei Voda s-a retras in plaiurile Valcei, in Muntii Arnotei, refugiindu-se in rogozul unui lac cu rachita. Asa incepe aici Matei Voda zidirea Bisericii de la Arnota, la inceputul domniei sale, inchinandu-o "Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil", ocrotitorii sai, aducand apoi din Alba Iulia, trupul tatalui sau, vornicul Danciu din Brancoveni, pentru a fi inmormantat aici.

Manastirea Arnota - arhitectura si podoabe

Biserica este mica, cladita din zid, cu temelia din caramida presata, construita in plan trilobat. Naosul este despartit de pronaos printr-un zid care lasa pentru circulatie o deschidere de marimea unei usi.

Zidita in stil bizantin, la vremea cand inca se conturau trasaturile stilului muntenesc biserica mica, de plan triconc, avand 14,10 metri lungime si 3,50 metri latime in altar, x 5.63 metri in abside, este armonios proportionata.

La inaltimea de 5.70 de metri se ridica arcadele pe care se inalta boltile. Altarul este acoperit cu o bolta absidiala. Turla din naos este octogonala, iar pronaosul este acoperit de o calota sprijinita pe pandantivi.

Pridvorul mare brancovenesc, comparat cu restul bisericii, este deschis, sustinut de sase coloane masive din piatra. El are o turla pe naos si alta, mare si ea, deasupra pridvorului. Usa de la intrare este din lemn de castan, sculptata, fiind o adevarata opera de arta. Usa de intrare are pe ea inscriptia:

"Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel logofat" (deci, inainte de perioada domniei).

In exterior, zidul bisericii este inconjurat la mijloc de un brau de caramida in relief. Deasupra braului sunt ocnite adancite, iar registrul inferior are firide superficiale rotunjite. Fatadele bisericii, in acelasi stil bizantin, au fost initial modelate in caramida aparenta, formand asize verticale si orizontale ce alternau cu braie de tencuiala; absidele si naosul prezinta cornise cu doua randuri de zimti, doua registre de ocnite separate de un tor incadrat intre alte doua randuri de zimti.

Manastirea Arnota - pictura

Pictura Manastirii Arnota este pastrata in forma ei originala care apartine lui Stroe ot Targoviste (anul 1644). In pronaos, cu prilejul renovarii din anii 1705-1706, a intervenit asupra picturii zugravul Ioanichie Sin Preda

Fresca, atribuita zugravului Stroe din Targoviste prezinta trasaturile caracteristice picturii de la sfarsitul secolului al XVII-lea: expresivitatea chipurilor sobre si concentrate, conturarea siluetelor prin cateva tuse de culoare, medalioane din motive florale. Albastrul cenusiu, alaturi de rosul grenat, dinamic vor deveni caracteristice iconografiei din epoca brancoveneasca.

Repartitia scenelor religioase ramane cea traditionala in altar gasim teme mistice: Mielul lui Dumnezeu, Impartasirea Apostolilor, Maica Domnului, Platitera. Peretii naosului lasa sa se intrevada noul stil, mai narativ si mai decorativ.

Printre frumoasele scene crestine distingem Soborul Sfintilor Arhangheli, sfinti militari, mucenici si cuviosi, o frumoasa "Inviere" pe peretele nordic, Cina cea de Taina, la vest, "Rugaciunea din gradina Ghetsimani", Botezul, iar in bolta - Pantocratorul.

In pronaos sunt pictati domnitorul Matei Basarab cu sotia sa Elena, tinand in maini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatal lui Matei Basarab, Preda vel spatar cu sotia sa Stanca si fiul lor, Papa, tatal lui Constantin Brancoveanu, Datco Colea, Radu, Barbu si Valsan.

In pronaosul bisericii se afla si doua morminte: cel al lui Matei Basarab, care a fost inmormantat mai intai la Targoviste si apoi adus in ctitoria sa, si a lui Danciu vel vornic, tatal lui Matei Basarab, mort in Transilvania in timpul luptelor lui Mihai Viteazul. Inmormantat mai intai in catedrala din Alba Iulia, ramasitele pamantesti au fost aduse la Manastirea Arnota, in anul 1616.

Matei Basarab Voda a fost inmormantat in Biserica Domneasca din Targoviste, alaturi de Doamna Elena, sotia sa. In imprejurarile tulburi dupa sfarsitul domniei sale, seimenii din oastea sa, rasculandu-se, au profanat mormintele din biserica, scotand osemintele voievodului, care apoi au fost stramutate cu mare cinste in Biserica Arnota.

Mormantul lui Matei Basarab, cizelat in marmura alba, este opera sculptorului Elias Nicolai (1658-1659), cel mai reprezentativ artist al secolului al XVII-lea din Transilvania, un reper de mare importanta in evolutia sculpturii romanesti in piatra si singura marturie asupra echipamentului militar din acest secol.

Inscrisul de pe piatra de mormant a lui Matei Basarab este de o deosebita finete artistica: "Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu, odinioara stapan si domn al Tarii Romanesti, barbat intelept, indurator si milostiv, innoitor a multor biserici si manastiri, niciodata biruit, ci biruitor si a multor invingeri, invingator prea slavit, dusmanilor infricosat, pretenilor de folos, imbogatitor al tarii sale, cel ce cu multa bogatie si intru toate indestulat, in buna pace a domnit 23 ani, a adormit intru Domnul la cinstite batranete, in anul Domnului 1654."

Manastirea Arnota din comuna valceana Costesti este situata in apropierea unei exploatari de calcar. Situatie grava in peisajul monahal valcean - o manastire veche de aproape patru secole ar putea fi distrusa in totalitate din cauza dinamitarii muntelui pe care se afla.

Practic, intreg muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar, exploatarile incepand in anii 1960. Deoarece calcarul se extrage prin dinamitarea muntelui, manastirea, cu o valoare de patrimoniu extrem de mare, a avut de suferit.

Exploziile au dus la fisurarea zidurilor si implicit, la distrugerea frescelor si a picturilor interioare si exterioare. Miniera Ramnicu Valcea a inceput sa exploateze calcarul din muntele Arnota in urma cu mai bine de 40 de ani.