Schitul
Papusa se afla in vecinatatea Manastirii Bistrita, ajungandu-se aici in 15
minute, pe o poteca ce urca peste raul Bistrita inspre nord-est. Aflandu-se in
vecinatatea Manastirii Bistrita, el nu poate fi despartit nicidecum de istoria
frumoasei ctitorii a Craiovestilor. Schitul Papusa, fiind situat peste rau,
poate fi vazut foarte bine din poteca ce duce la Pestera Sfantului Grigorie
Decapolitul.
Schitul
Papusa poarta hramul Sfantului Grigorie Decapolitul. Dupa turla octogonala si
pridvorul deschis, el apartine epocii brancovenesti. Cu toate ca a fost zidita
in 1712, ea nu este insa ctitorita de domnitorul Constantin Brancoveanu, ci de
calugarii bistriteni care il aveau in frunte pe egumenul Stefan.
Calugarii
de la Bistrita au inchinat-o Sfantului Grigore Decapolitul. Zugraveala insa,
din aceeasi epoca, a fost facuta cu cheltuiala unor membri ai familiei
Brancoveanu, printre care si vornicul Iordache Cretulescu, ginerele
domnitorului, casatorit cu domnita Safta.
Pisania
schitului, pastrata deasupra usii de intrare in naos, marturiseste: “Sfanta
biserica aceasta din temelia ei zidita este intru cinste si prohala sfantului
Grigorie Decapolitul, de robul lui Dumnezeu chir Stefan, egumen al Bistritei
(sic) ajutorand si alti frati cu ce s-au indurat, ca in veci sa aibe buna
pomenire, in zilele bunului credincios Io Constantin voievod, leat 7220
(1712).”
In
interior se mai afla inca o inscriptie, care zice: “Sinestovnic fiind cuviosul
(chirio) chir Stefan al sfintei lavre a Bistritei si s-a zugravit la leat 7220
(1712). A scris aceasta zugravul Iosif, eromonahul Teodosie.”
La
inceput, aici erau numeroase chilii in care se retrageau in liniste calugarii
carturari de la Manastirea Bistrita, dar astazi nu s-a mai pastrat din vechiul
schit decat biserica, aflata langa cimitirul satului. Ea serveste si in prezent
ca biserica parohiala a satului Bistrita.
Planul
constructiei este dreptunghiular (9,5 x 4,5 metri la exterior), cu pridvorul
retras cu circa 70 de centimetri fata de zidul naosului. Biserica este
alcatuita din pridvor, naos si altar. Pridvorul este alcatuit din sase coloane
si doua semicoloane cilindrice, cu arcade in semicerc. Pe naos se afla o turla,
in plan octogonal, cu o baza paralelipipedica inalta.
Ca
elemente decorative, la exterior sunt prezente brauri de caramida aparenta,
care inconjoara biserica in dreptul streasinii, bazei si partii superioare a
turlei. Pictura bisericii dateaza din anul 1712, fiind opera zugravului Iosif
si a ieromonahului Teodosie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu