Pestera Liliecilor Costesti

Pestera Liliecilor  este declarata monument istoric de categoria A.Altitudinea absoluta a cavitatii este de 650,iar altitudinile relative sunt de 44 de m,pentru intrarea nordica si 60 de metri pentru intrarea sudica,care se foloseste de turisti pentru intrarea vizitatorilor in pestera.Pestera se afla pe versantul drept al Cheilor Bistritei, la 630 m altitudine absoluta si la 80 m altitudine relativa, accesul fiind facilitat de o poteca amenajata cu balustrade, ce urca din spatele manastirii Bistrita (15 minute).

 

In documentele de specialitate, pestera este mentionata pentru prima data in 1929 de catre Emil Racovita, iar cercetari biospeologice s-au facut in 1951 si 1955. Pestera sapata de apele raului Bistrita, are trei deschideri, toate cu orientare estica, dintre care accesibila este doar cea sudica. Deschiderea mica, ne conduce intr-un culoar ingust, scund si bine ventilat, care dupa 15 m se largeste. De aici se poate merge spre dreapta, unde peste un bloc imens suspendat se patrunde in nivelul superior al pesterii, format dintr-un culoar scurt, terminat cu o salita.

Daca se continua drumul inspre inainte, dupa ce se coboara o scara, se ajunge in nivelul inferior. Acesta este reprezentat printr-o galerie larga, care continuă la stanga, descendent. In peretele stang se afla o mica bisericuta (Ovidenia), partial zidita, partial cioplita in stanca, datand din secolul al XVII-lea si reprezentand locul de taina unde erau ascunse in vremuri de restriste odoarele manastirii Bistrita si moastele Sfantului Grigore Decapolitul. Galeria continua descendent, spre dreapta (schimbare de directie de aproape 180°), se trece printr-o sala inalta unde se afla o mare colonie de lilieci, iar dupa ce se ramifica in trei segmente pe o scurta distanta, ajunge la deschiderea cea mare a pesterii.De la baza scarii de unde pestera se ramifica, se poate cobori o alta scara spre dreapta, ajungandu-se tot la deschiderea mare a pesterii, nivelul inferior fiind de fapt un circuit. 

In dreptul deschiderii mari se gaseste o biserica (Sfintii Arhangheli), construita de catre calugarii Macarie si Daniil in 1635. Pestera este saraca in formatiuni concretionare. Prezentand mai multe deschideri, are un caracter dinamic, fiind ventilata tot timpul anului, astfel ca amplitudinea variatilor termice este mare, atingand de exemplu in Sala Liliecilor 16,5° C (iarna temperatura medie este de 2,5° C, iar vara este de 14° C). Ceva mai umede si cu o temperatura mai constanta (variind între 10 - 13° C) sunt cele doua galerii care alcatuiesc nivelele mijlociu si superior al pesterii.

Pe podeaua galeriilor, acolo unde pe tavan se instaleaza coloniile de lilieci, se gasesc depozite de guano, atingand o grosime de 1,70 m, in care se gaseste o fauna foarte bogata: diptere, coleoptere, acarieni, iar pe pereti diptere si arahnide, pestera avand astfel o mare importanta biospeologica.