ACTIVITATI UMANE TRADITIONALE

Oamenii din asezarile de la poalele Muntiilor Capatanii si-au dus viata de-a lungul generatiilor folosind resursele naturii pentru a asigura existenta famililor. Din lemnul padurilor si din piatra muntiilor si-au confectionat case si anexe gospodaresti, mobilier, unelte si au incalzit locuintele. In munte au inaltat stane pentru vietuirea pe timpul verii. Pajistile si fanetele le-au asigurat hrana animalelor din gospodari folosite pentru hrana, transport, paza si pentru confectionarea articoleleor de imbracaminte. Numarul populatiei a crescut treptat si omul a patruns tot mai mult in munte. A inceput sa extraga resurse in scopuri comerciale. Asa au aparut exploatarile forestiere cu castiguri frumoase care au adus prosperitate in casele oamenilor dar si constructia de cai ferate forestiere, drumuri de acces, cabane si cantoane funiculare, etc.

Padurea a dat prinosul sau de bogatie oamenilor.

Pajistile si fanetele au adus oamenilor prosperitate prin cresterea animalelor. In Muntii Capatanii s-a dezvoltat o bogata retea de stane, poteci si drumuri de carute sau de tractor iar numarul oilor depasea zeci de mii in fiecare localitate. Oeritul, care a avut mare amploare in trecut, a fost inlocuit in unlele sectoare prin cresterea bovinelor iar transhumanta, cu incarcatura sa spirituala, aproape a disparut sau se realizeaza cu mijloace auto.

Credinta in Dumnezeu i-a facut pe oameni sa ridice biserici si troite, la inceput din lemn apoi din materiale mai trainice.

Respectarea sarbatorilor relogioase de-a lungul anului a fost o preocupare permanenta pentru oameni. Cu timpul, de ziua unor sfinti se organizau sarbatori cu mare rasunet in viata spirituala si culturala. Unele se pastreaza si astazi pe alocuri. La Polovragi de SF. Ilie (20 iulie) are loc o mare sarbatoare folclorica si comerciala, la Bistrita de Sf. Maria Mare (15 august) este de asemenea un balci iar pe 8 septembria de Sf. Maria Mica este o sarbatoare la care paticipa indeosebi rromii. Tot la 8 septembrie are loc la Barbatesti sarbatoarea folclorica “Braul de Aur”.

Localitatea Vaideeni reuneste pastori, fii ai satului, iubitori de folclor ciobanesc, comercianti etc. la marea sarbatoaare care are loc in jurul datei de 24 iunie (de Sanziene)  cunoscuta sub numele de ,, Invartita Dorului” care urmeaza traditia celebrei nedei care, cu secole in urma, a dat numele unui munte cel mai inalt din Muntii Capatanii. Tot in luna iunie are loc la Horezu festivalul ceramicii populare in cadrul targului “Cocosul de Hurez”.

Un loc aparte in cadrul traditiilor l-au avut cele legate de prelucrarea produselor naturale: tabacirea pieilor, cojocaria, croitoria, tesutul in razboaie mai ales in timpul iernii, fieraria, lemnaria, rotaria, etc. menite sa asigure bunurile necesare vietii pe cont propriu. Anumiti oameni cu inclinari si pasiuni au realizat scule si unelte din metal, altii au confectonat din lemn putini pentru branza, ciubere si alte recipiente, fluiere, bate ciobanesti, furci pentru tors, sei pentru cai si ustenisile necesare la stana. In egala masura s-a dezvoltat creatia textila prin producerea de paturi purtate permanent de ciobani, saculet de cumparaturi sau transport, disagi, costume populare, chimire si curele, opinci.